Cum să fii fericit

Cum să fii fericit, un ghid realizat de Nicolae Cristiana

Prima dată, ca să fii fericit, vei avea nevoie de IUBIREA cuiva

Pentru că doar iubirea condiționată a altcuiva ne poate aduce împlinire,

Conform comediei romantice, societății și baladelor deprimante de Adele.

Revenind!Vei avea avea nevoie de o persoană,

Încredere scăzută în tine și o concepție greșită despre iubire,

Pe care, probabil, deja o ai.

Amestecând aceste elemente magice obținem o relație superficială,

 Pe care o vom numi de dragoste

Așa ca alintați-vă Ursuleț și Puișor, puneți-vă emoticoane la nume,

Făceți-vă selfie-uri și țineți-vă constant de mână

Oriunde.

Oricum.

Oricât de nepotrivit ar fi momentul.

Mersul la baie devine o plimbare în doi

Ieșirile maratonul cu check in-uri de joi

Iar 2 oameni obișnuiți niște siamezi îndrăgostiți.

Vă veți scrie mereu, dar veți uita cine sunteți

Și renunțați, încet, încet, la ceea ce vă place.

Berea cu băieții vineri seara devine ceaiul cu colegii dintr-o miercuri,

Concertul de rock devine schimbatul posturilor de radio în mașină,

Iar pasiunea un bun predat la garderobă,

înainte să intrați în relație.

                                               Scânteia ce obișnuia să-ți ardă în torace                                                           Arată acum ca reflexia oglinzii cu care te sâcâia colegul enervant dintr-a patra

  Săruturile par norme, ținutul de mână o barieră când vrei să te scarpini în cap

Iar părul ei e un fel de șarpe, a cărui piele năpârlește prin toată casa.

Obiceiurile ei acum aduc a ticuri

Si simți că poate te-ai inșelat...

poate nu e iubire.

Așa că ajungeți doi siamezi despărțiți.Si neîndrăgostiți.Și obișnuiți.

Parcă nu mai știi cine ai fost, ce ți-a rămas,

Și între coaste ai acum o casă în beznă,

bântuită de fantoma amintirii voastre.

Ceaiul cu colegii/berea cu băieții... devine vodka cu suspine

Posturile de radio/concertele nebune... merge și melodia voastră-n surdină

La garderobă nu mai găsești pasiunea.Te predai.

Esti robul propriei tale suferințe,

O adiere rece de vânt, trecătoare.

Până când...

Încetul cu încetul, în timp

Încetezi să mai deschizi rana doar pentru a sângera,

Și-ți accepti singurătatea

ca pe un val care inevitabil trebuie să ajungă la țărm.

Nu-ți căuta jumătatea, pentru că tu ești deja un întreg

Nu-ți căuta un analgezic, pentru că la tine e antidotul

Și, poate, într-o zi,

Vei găsi nu un strigăt

care să-ți răsune-n toate gândurile

Ci o șoaptă care să le domolească.

 Pentru mai multe opere, dă click aici